Eric-Emmanuel Schmitt s-a născut pe 28 martie 1960 la Lyon. În 1983 absolvă cursurile prestigioasei École Normale Supérieure cu o diplomă în filozofie. Trei ani mai târziu obţine titlul de doctor în filozofie. Debutează în 1991 cu o piesă de teatru, „Noaptea de la Valognes”. Îi urmează „Vizitatorul”, care îi aduce consacrarea şi pentru care este distins cu trei premii Molière, Variaţiuni enigmatice, Libertinul etc. În 1994 îi apare primul roman, „Secta Egoiştilor”, dar scrie în continuare piese de teatru care fac săli pline în Franţa şi în străinătate. În 2001 este recompensat de Academia Franceză cu Grand Prix de Théâtre. De acelaşi succes răsunător se bucură şi romanele sale „Evanghelia după Pilat”(2000), „Adolf H. Două vieţi”(2001), „Pe când eram o operă de artă”(2002), precum şi eseul „Viaţa mea cu Mozart”(2005). Volumele care alcătuiesc „Ciclul invizibilului” – „Milarepa”(1997), „Domnul Ibrahim şi florile din Coran”(2001), „Oscar şi Tanti Roz”(2002), „Copilul lui Noe”(2004), „Luptătorul de sumo care nu se putea îngrăşa”(2009), „Cei zece copii pe care doamna Ming nu i-a avut niciodată”(2012), „Doamna Pylinska şi secretul lui Chopin”(2018) şi „Felix şi izvorul invizibil”(2019) – s-au aflat luni întregi pe listele de bestselleruri din numeroase ţări. Eric-Emmanuel Schmitt este autorul a cinci volume de povestiri, „Cea mai frumoasă carte din lume şi alte povestiri”(2006), „Visătoarea din Ostende”(2007), „Concert în memoria unui înger”(2010), distins cu Premiul Goncourt pentru nuvelă, „Cei doi domni din Bruxelles”(2012) şi „Răzbunarea iertării”(2017). În 2008 publică romanul „Ulysse from Bagdad”, în 2011, „Femeia în faţa oglinzii”, în 2013, „Papagalii din Piaţa Arezzo”, în 2014, dipticul „Elixirul dragostei” şi „Otrava iubirii”, în 2015, „Noaptea de foc”, în 2016, „Omul care vedea dincolo de chipuri”, iar în 2019, „Jurnalul unei iubiri pierdute”, distins în 2020 cu Premiul Jules Renard. În 2021 apare primul roman, „Paradisuri pierdute”, din ciclul „Străbătând secolele”, iar în 2022, următoarele două, „Poarta cerului” şi „Soarele întunecat”. În 2023 publică „Provocarea Ierusalimului”, un jurnal de călătorie în Ţara Sfântă, cu postfaţa semnată de Papa Francisc. Lui Eric-Emmanuel Schmitt i s-au decernat peste 20 de premii şi distincţii literare, în 2001 primind titlul de Chevalier des Arts et des Lettres. Cărţile lui sunt traduse în peste 40 de limbi.
„La fel ca eroul său, Schmitt îşi foloseşte toate resursele de creativitate pentru a ne transporta în trecut. Erudiţia sa spectaculoasă se împleteşte cu dorinţa irezistibilă de a spune o poveste captivantă. Seriozitatea şi ludicul dansează un vals în mai mulţi timpi, unul pentru farsă şi unul pentru dramă, unul pentru nebunie şi unul pentru filozofie, unul pentru gândire şi unul pentru sex. La începutul cărţii, Noam se găseşte într-un moment cu adevărat critic: prezentul.” – Le Point
„Acum, aventurile se desfăşoară pe fundalul naşterii scrisului şi a primelor oraşe. [...] Înainte să abordeze epoca faraonilor, apoi pe cea a grecilor, Evul Mediu şi China, Schmitt zăboveşte aici în zorii tuturor civilizaţiilor şi nu îşi ascunde nostalgia pentru un nomadism ecologic.” – Le Figaro
Pentru a vedea disponibilitatea cărţii, vă rugăm să accesaţi pagina catalogului online aflat pe prima pagină a site-ului nostru
